Am lasat pentru 2 saptamani pauzele mazgalite cu zambete, orele de milioane de minute, presupusele ascultari plouate cu note multe si mici, statul aiurea prin clasa si afara, bucuria regasita in spatele fiecarei pagini de catalog si moralele lungi si inutile.Dar le voi regasi curand. Pana atunci respir aerul plin de miros de cozonac din ziua de 24 decembrie, imi sarbatoresc cele 17  ierni, beau cafeaua calda zi de zi pe pervazul geamului aburit si conturez a mia oara fetele desenate si sterse de pe fereastra. Si ma gandesc la acele povesti. Si ma gandesc la el. Si privesc pierduta la luminitzele din brad si la fiecare glob care l`am agatat cu speranta. Si masinile ce trec grabite pe lang`a noastra, sperand sa am o secunda in care pot privi libera orizontul, calatoare pierduta printre vise. Schiuri, patinuar, vin fiert, scortisoara, prieteni, bulgari, manusi, fulare, buze, rasuflare. Mi`e dor de el.