Clipe :x

Ce poate fi mai frumos decat inceputul unei noi iubiri la varsta asta? Plimbarile lungi, ne tinem de mana, fiorii dati de primul sarut si miile de ganduri risipite pana la a doua intalnire.

Totul incepe de la o privire aruncata la intamplare, in curtea scolii.Era un sentiment nou, inima iti batea tare.Cati baieti mai erau acolo? Nu conteaza, el insemna totul atunci.Dupa cateva vorbe schimbate, totul iti parea la picioarele tale, simplu, te`ai indragostit.Il vezi mereu, iti doresti sa stai cat mai mult, sa descoperi fiecare detaliu la o persoana care urma sa stea langa tine ceva timp.Te`ai gandit vreodata ca tu ai ceva in suflet, inca din prima zi, dar el?Nu, erai poate prea optimista sa pui la socoteala faptul ca el nu simte nimic.Normal, cand te indragostesti ai impresia, cel putin la inceput, ca si el e la fel.Pacat ca mai tarziu, detaliul asta distruge tot.Urmeaza zile in care nu`ti doreai decat sa stai in bratele lui, sa nu simti frigul si raceala ploilor de noiembrie, sa i te daruiesti fara staruinta.Cu fiecare sarut dat crestea tot mai mult ceva acolo, in inima ta, am zis bine, in inima ta.Curand facea parte din viata ta.Era parte din universul tau, a imaginatiei tale.Era primul barbat din viata ta, ceea ce schimba cu mult lucrurile.Cine credea ca se va ajunge la atatea nopti traite cu toata fiinta, momente in care il simteai al tau cu fiecare partcica i si nu`ti mai trebuia nimic? Il iubeai din ce in ce mai mult, dar aici am o retinere cand zic “a iubi”.Tineai la el, mai bine zis asa.Ca poate daca l`ai fi iubit ai fi putut face ceva mai tarziu.Trece si iarna, simtindu`i asprimea destul de bine.Poate si anotimpurile lasa un semn in povestea cuiva.La fel de rece il simteai si pe el.Cu fiecare cuvant spus parca rupea ceva din tine, lua cu el.Puteai sa`ti dai seama de la inceput ca nu simtea nimic, ca a fost…distractie? E prea dur.Doare,stiu.Oare nu lua in seama ceea ce simteai tu?Nu se parea.Si ai ajuns sa te gandesti ca tu erai de vina, dar cu ce? Te`ai daruit cu toata fiinta lui si el asta da in schimb?Oare fiecare om din viata ta asa pleaca?Fara vreun cuvant in apararea lui si doar cu scuza: “Ah, iarta`ma, trebuia sa`ti spun de la inceput.” ?

Acum treci pe langa el pe strada, nu va cunosteti.O poveste, o lectie in plus.Destul de dura.Cum poti sa uiti atatea? Nu poti, stiam ca asta zici.Acum iti cere sa va intalniti.In adancul sufletului tau vrei, cu ardoare, dar nu poti face asta.Ai pe altcineva, ai reusit sa uiti acele minciuni care tu le credeai adevaruri, erau vise pentru tine.Si iti repeti iarasi, timpul trece si lasa semne…

Too much?

Invatam sa pretindem doar ceea ce nu exista.Descopar lucruri care se afla printre noi, nevazute.Noi forte nemaincercate pana acum.Placeri uitate cu timpul si regasite, numai ca sunt mai placute azi decat ieri.De ce cerem prea mult unei persoane care nu pune pret decat pe lucrurile lumesti si nu pe cele sufletesti? E asa de greu sa oferi simpatie, daca nu se poate iubire?Aruncam vorbe dure din nervi  si suparare, dupa care ne cerem scuze indirect, printr`un mesaj virtual.Numai ca scuzele nu mai repara nimic.Poate daca ar fi fost spuse in fata ar fi atenuat putin durerea, cu licarirea de parere de rau din ochi.Apoi incercam sa reparam, cu lacrimi si vorbe dulci, numai ca nu mai e cale de intoarcere.Poate aparent iertam.In mintea noastra nu se sterge nimic, asa cum se sterge un mesaj.Inchid ochii, uit, sterg, iert, las de la mine, calc peste orgoliu, apoi ii deschid si incep alta idee, alt capitol, alt alineat.De ce sufar si nu`ti pasa?De ce ai uitat atatea nopti?Sau daca nu le`ai uitat,le`ai trait cu superficialitate?Imi spui sa ascult? Ascult si inghit, poate stii mai multe decat mine, desi ma indoiesc.Acum ajuta`ma sa te uit.Nu spune ca ai nevoie de mine! Nu e cam…tarziu?!

[Timpul exista pentru ca toate lucrurile sa nu se intample in acelasi timp ]

Franturi de ganduri

Liceul..Nu mi`a adapostit el pana acum micile griji si necazuri, indoielile din dragoste, intrigile copilaresti, naivele aventuri, primele versuri furate orelor de curs si daruite iubitului cu generozitatea unei printese indiene?…

[Timpul exista pentru ca toate lucrurile sa nu se petreaca in acelasi timp.]